NASA a organizat o licitaţie pentru contractul asociat misiunii care va duce oameni pe Lună din nou, iar SpaceX este marele câştigător. Contractul valorează 2.9 miliarde de dolari, iar SpaceX ar fi trecut cu brio toate testele şi simulările realizate de experţii NASA.
Fondurile vor merge spre construcţia navetei Starship, care va duce astronauţi în misiunile Artemis. În aceeaşi licitaţie au fost înscrişi şi Jeff Bezos, cu al său proiect spaţial Blue Origin, dar şi Dynetics, companie din Alabama. SpaceX se poziţionează astfel în pole position-ul explorării cosmice şi are şanse bune de a prinde şi contractul pentru amartizare. NASA a oferit şi câteva detalii despre viitoarele misiuni lunare, care vor implica utilizarea faimoasei deja nave SpaceX Starship, realizată din oţel inoxidabil lucios.
Planurile actuale sunt ca Starship să fie atât navă de transport spre Lună, dar şi un lander, pentru aselenizare. Dacă totul merge bine, omul va păşi pe Lună până în 2024, dar încă nu e bătut în cuie acest deadline. Asta şi pentru că deocamdată Congresul nu a aprobat fondurile adecvate pentru sistemul human lander. NASA a cerut fonduri de 4 miliarde de dolari în ultimii 2 ani pentru acest proiect, dar nu a primit nici măcar jumătate.
Ce urmează acum?
În următorii ani NASA va solicita celor de la SpaceX să efectueze un zbor demonstrativ şi o aselenizare de probă. Urmează că SpaceX să se întâlnească cu capsula NASA Orion, care va lansată pe racheta NASA SLS, orbitând satelitul natural al Pământului. Starship ar avea avantaje pe care alte landere propuse până acum nu le au, precum cabina spaţioasă, două zone de depresurizare cu spaţiu generos pentru echipaj, dar şi extra loc pentru încărcătură. Asta le va permite oamenilor de ştiinţă să facă teste şi experimente pe Lună în aceeaşi misiune.
Starship aduce o premieră prin faptul că ar fi prima navetă care duce oameni pe un alt corp ceresc fără un modul care decolează şi din care se desprinde un lander separat. Landerul e aici integrat. Problema e că mai toate testele cu Starship din ultima vreme s-au soldat cu explozii şi probleme, deci mai e de lucru. Ultimul eşec de gen a fost în martie 2021, iar precedentele 3 au explodat la aterizare sau la scurt timp după.