Voyager 1 este una dintre cele mai fascinante sonde trimise în spaţiu de către umanitate. Este în acest moment cel mai rapid şi cel mai îndepărtat vehicul spaţial realizat de om, cu adevărat o creaţie interstelară. Şi pentru prima oară din 1980 până azi motoarele sale au fost repornite.
La 37 de ani distanţă de la stingerea lor, Voyager 1 a primit comanda să aprindă thrusterele. Naveta se află în zbor de 40 de ani în cosmos şi se bazează pe acele motoare cu aprindere pentru a se orienta şi a comunica mai eficient cu Pământul. Aceste motoare se aprind în scurte pulsuri, care durează milisecunde şi rotesc nava astfel încât antena sa să fie îndreptată spre Terra.
Acum sunt activate nişte thrustere backup, care sunt inactive de 37 de ani. Viaţa sondei creşte cu 2, până la 3 ani odată cu aprinderea lor. Din 2014 se constată o degradare accelerată a motoarelor navetei şi asta în condiţiile în care Voyager 1 se află la 20 de miliarde de kilometri distanţă de Pământ. Aprinderea a avut loc marţi, în această săptămână şi răspunsul a venit după 19 ore şi 35 de minute, atât fiind nevoie pentru ca semnalul să ajungă la noi.
Vestea a fost excelentă, sonda fiind perfect funcţională datorită acelor motoare secundare. În 1977 porneau la drum în spaţiu sondele Voyager 1 şi 2, la doar 16 zile distanţă. În septembrie 2013 Voyager devenea prima navă realizată de om care a părăsit sistemul solar şi a intrat în spaţiul interstelar. Voyager 2 a rămas ceva mai în urmă, dar ar trebui să părăsească la rândul său sistemul solar în următorii ani.
Misiunile Voyager au avut un rol vital pentru NASA, descoperind primii vulcani activi dincolo de Terra, pe luna lui Jupiter Io şi indicii despre un ocean pe Europa, tot satelit al lui Jupiter. Pe Titan, lună a lui Saturn a fost găsită o atmosferă densă, ca pe Pământ, iar pe Triton, satelit al lui Neptun au fost găsite gheizere de gheaţă. În anul 40.272 Voyager 1 va ajunge la 1.7 ani lumină distanţă de o stea din constelaţia Ursa Minor, iar în 40.000 de ani Voyager 2 va ajunge la 1.7 ani lumină distanţă de steaua Ross 248, în constelaţia Andromeda.
Trăim vremuri cu adevărat măreţe pentru ştiinţă.
